sursa foto: CJCPCT Dolj

Rusaliile

La 50 de zile după Sfintele Paști, anul acesta, în zilele de 7 și 8 iunie, se sărbătoresc Rusaliile, denumite în tradiția creștin-ortodoxă Pogorârea Sf. Duh (Cincizecimea) și Sf. Treime. În mitologia romană, sărbătoarea Rusaliilor apare ca o zi închinată cultului morților, în care se aduceau ofrande florale sufletelor celor plecați.

Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite, cum ar fi: iele, zâne, milostive, doamne, împărătesele-văzduhului, ursoaice.

Se spune că Rusaliile umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh și caută locuri neumblate. Locurile unde au jucat, rămân arse și neroditoare. Din  legende aflam că Rusaliile răpesc din când în când un tânăr frumos pentru a juca cu el. Atunci când este eliberat, tânărul nu are voie sa le dezvăluie altora cântecele lor și nici să le povestească semenilor ce a văzut. În caz contrar, sunt pedepsiți cu moarte sau paralizie.

Din „Calendarul popular al romanilor” aflăm că „seducătoare, zburdalnice, tinere și frumoase sunt asemenea „Nimfelor”, „Naiadelor” și „Dryadelor”, dansează în horă iar locul pe care joacă rămâne pârjolit. Cine calcă locul însemnat de Iele înnebunește, cine din întâmplare le aude cântecul rămâne mut iar cine bea apă din izvoarele lor primește pedepse cumplite, pe care numai jocul călușarilor le mai poate dezlega. Boala pricinuită de Iele e nepământeană, misterioasă și aproape fără de leac”.

Tradiția spune că aceste Iele sunt spirite malefice, care aduc boala cunoscută în popor ca „luat din Rusalii”.

În unele locuri, se mai păstrează tradiția conform căreia credincioșii aduc la biserică crenguțe de tei pentru a fi sfințite, pe care le vor folosi, mai apoi, pentru a împodobi icoanele și casele, cu gândul că așa vor alunga „Rusaliile”.

Pe lângă ramurile de tei, credincioșii mai folosesc frunze de nuc, leuștean, usturoi și pelin. Leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii era jocul călușarilor.

Jocul călușarilor îl regăsim mai ales în zona Olteniei. Acesta este considerat un ritual tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Călușarii, în cete de câte 7-8,  încep dansul în a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice.

Etnologul Ion Ghinoiu, în „Calendarul țăranului român “Zile și mituri” spune că „actele și practicile magice ale Călușului au diferite finalități: luptă împotriva Ielelor sau Rusaliilor, vindecă bolile provocate de acestea (Luatul din Iele), fertilizează holdele de grâu, cirezile de vite și femeile sterile. Călușul, numit în unele zone Zău (Zeu) a fost atestat, ca emblemă și notă distinctivă a românilor, în întreg spațiul carpato-danubiano-pontic”.

Călușarii sunt întâmpinați cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani. Cei care joacă sunt inițiați după un ritual secret, bine păstrat, pentru a fi demni de a juca acest dans.

O amănunțită descriere despre căluș o găsim încă de la Dimitrie Cantemir în  „Descriptio Moldaviae”. Iată un fragment, în care sunt prezentate costumul și  momentul întâlnirii a două cete: „În cap își pun cunună împletită din pelin și împodobită cu flori; vorbesc ca femeile și, ca să nu se cunoască, își acoperă obrazul cu pânză albă. Toți au în mână câte o sabie fără teacă, cu care ar tăia îndată pe oricine ar cuteza sa le dezvăluie obrazul. Căci ei au peste o sută de jocuri felurite și câteva așa meșteșugite, încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul și parcă zboară în văzduh. În felul acesta petrec în jocuri necontenite cele zece zile între Înălțarea la cer a lui Hristos și sărbătoarea Rusaliilor. Dacă o ceată de aceasta de călușari întâlnește în drum alta, atunci trebuie să se lupte între ei. Ceata biruită este supusă celeilalte cete vreme de nouă ani”.

Grație originalității, vechimii și unicității, ritualul Călușului a fost proclamat de UNESCO drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanității”, în anul 2005.

În tradiția populară se spune că în zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi.

De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și la scăldat, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.

Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește și prețuiește cum se cuvine această zi.

În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi „luat din Rusalii”.

Etichete: , ,


Laura Constantinescu

Din 2003 a intrat în echipa Studioului Teritorial TVR Craiova. Aici realizează emisiuni folclorice, alături de colegii săi, pe care îi consideră nişte oameni minunaţi, deschişi oricărei provocări.  A fost realizator tv la nenumărate spectacole şi festivaluri.


Emisiuni Recente


Articole similare