Trăim vremuri pe care nu ni le-am imaginat în urmă cu ceva timp. Fiecare dintre noi încearcă să gasească răspunsuri la multe dintre întrebările care se pun în aceste zile. Am reușit să evaluăm situația și din perspectiva lui Lucian Irimescu, artist vizual, care a avut bunăvoința să ne împărtășească din gândurile și trăirile sale.
– Cum vedeți această perioadă, din punctul dumneavoastră de vedere?
Răspuns: Trăim intens și viețile altora!
– Inainte, toți ne plângeam că nu avem destul timp pentru a face diverse lucruri, acum, avem tot timpul din lume, dar cu ce sacrificii?
Răspuns: Măria sa “Cronos” (Timpul) a devenit cea mai importantă noțiune alături de “viață sau existență”. Sacrificiul este cel al “eroului cu salariu” sau al celui “sărac” care poate dărui necondiționat.
– Credeți că după această criză, lumea se va schimba, în ce fel?
Răspuns: Lumea deja s-a schimbat! La nivel individual instinctul de conservare înseamnă autoizolare, altuia îi semnifică să-și ajute semenii. La nivel mondial națiunile se comportă la fel ca indivizii acelei nații. Exemplul elocvent este cel al Italiei unde indivizii sunt matricea dominantă ajutându-se necondiționat, la polul opus ar fi Germania unde guvernul înseamnă individ, prin lege, ordine, predictibilitate, având drept rezultat suprem “viața” în masă a națiunii.
– Vom învăța ceva din toată această situație care acum este în desfășurare, nu știm ce urmează, iar pentru unii dintre noi poate însemna chiar sfârșitul?
Răspuns: Nu avem în România o perspectivă a vreunui final, oricare ar fi el. Dincole de numere și statistici ar trebui să fie alături de populație o categorie de medici, psihologi, care să medieze între panica instituționalizată prin măsuri de coerciție și măsurile minime de educație sanitară. “Sfârșitul” este doar o noțiune necesară unui alt “Început”. Urmează Viața în forma ei cea mai pură. Universul compensează tot!
– Criza este una mondială, suntem cu toții implicați, noi, împotriva acestui virus. Se simte această solidaritate printre oameni, așa cum ar trebui?
Răspuns: Singularitatea unor exemple de dăruire confirmă regula generală că individul este un introvertit bine camuflat în extrovertit. Acest virus este o altă formă de viață ce „solidarizează” în masă cu noi încă de la facerea Terrei. Noi, oamenii, nu cunoaștem încă “limbajul” de comuniune cu el (virusul).
– Cum vedeți abundența de știri și informări, unele adevărate, altele false, apărută în spațiul public?
Răspuns: O formă de comerț cu spațiu nedefinit între reclamă și fake-news.
– Românii încă mai distribuie filmulețe amuzante despre această criză. E important să ne păstrăm simțul umorului, să fim optimiști?
Răspuns: Între (U)mor și (O)mor există o limită dintre educație=conștiință pe L. I. T. E. R. E.
– Sunteți om de cultură, ce ne-ați recomanda să facem pentru a ne petrece timpul liber intr-un mod util sau poate relaxant?
Răspuns: Faceți ca mine! “Timpul liber” este oricum prea mult, el trebuie convertit în lecturi și făuriri despre “Verde, Albastru, Viață, Pasiune, Omenie, Iubire, Dragoste, Cer, Pământ, Natură, Familie, Prieteni”
– Sunteți și profesor, la Liceul de Artă ,,Marin Sorescu,, din Craiova. E o perioadă grea și pentru copii. Ce ar trebui să facă parinții, profesorii, pentru a-i ajuta să treacă cu bine această perioadă?
Răspuns: Copilul este centrul școlii și al mediului familial. În perioada asta, voluntar, se consolidează acest “triunghi” de confort psihic, de drepturi și îndatoriri, de schimburi culturale, de învățare și predictibilitate a limitelor dintre existență și viață. Eu cred că de fapt copiii ne învață cum să trecem mai ușor peste toate…
– Aveți un mesaj să ne transmiteți? O încurajare, un sfat util, etc…
Răspuns: Încercați să faceți măcar o faptă bună, sau mai multe, apoi să nu spuneți la nimeni, niciodată, ce anume “bine” ați făcut!..