Comunitatea de evrei din Craiova celebrează în aceste zile Paştele sau Pesahul, aşa cum se spune în limba ebraică. Sărbătoarea este una a libertăţii şi a primăverii. În timpul Pesahului nu se mănâncă alimente făcute cu drojdie, în amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat apucat să se dospească.
Pesah 5.784 este celebrat, conform tradiţiei, timp de opt zile şi evocă fapte petrecute în urmă cu peste 3.000 de ani, când a avut loc eliberarea din robia egipteană de către Moise. Micuța comunitate de evrei din Craiova s-a strâns la Sinagogă și a marcat această zi importantă.
Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara şi se celebrează timp de opt zile. Din acest interval de 8 zile, primele două şi ultima zi sunt sărbători speciale, impunând respectarea strictă a mai multor reguli religioase.
În seara de Pesah, de pe masă nu lipsesc mielul, azima nedospită, ouăle fierte, rădăcinile amare şi vinul. Evreii craioveni și prietenii lor de alte etnii s-au adnat în jurul mesei și-au marcat așa cum se cuvine seara de Paște.
Cuvântul “Seder” înseamnă “ordine” și tocmai din această cauză ritualul aranjării mesei trebuie respectat cu strictețe. La mijlocul mesei se va afla platoul de Sedar, iar zilele ce urmează în sărbătoarea Pesahului sunt considerate semi-sărbători și au un caracter semi-festiv.