Evreii din Craiova au început Pesah-ul, una dintre cele trei sărbători majore pentru evrei. Ca dată și zi, sărbătoarea este variabilă și are loc după a 14-a zi a lunii de primăvară Nisan, începând după echinocțiul de primăvară, la apariția primei semiluni. Paștele este o sărbătoare de primăvară, de renaștere și libertate.
Pesah este o sărbătoare a eliberării. Cuvântul înseamnă trecere, exod. Odată cu ea, în fiecare an, evreii olteni își amintesc cum strămoșii lor au părăsit Egiptul pentru a se salva din sclavie, conduși de Moise, au mers 40 de ani prin deșert pentru a ajunge în Țara Făgăduinței și pentru a deveni un popor liber.
Pentru această sărbătoare, evreii sacrifică un miel pe care-l consumă cu azimă și cu verdețuri amare. Sângele mielului simbolizează eliberarea de păcate, iar verdețurile amare – viața petrecută de israeliți în timpul robiei egiptene. Azima se consumă șapte zile la rând și reprezintă simbolul robiei, semnul umilinței pe care au îndurat-o ca robi ai egiptenilor.
După slujba de la sinagogă, familia se adună acasă. Pe masă se află obligatoriu o cupă cu apă și sare, simbol al lacrimilor evreilor în timpul sclaviei, și o altă cupă cu vin pentru proorocul Ilie. Evreii îi invită la masa de paște și pe prietenii lor, armenii.
Poporul evreu a parcurs un drum lung și anevoios în istoria lui, trecând prin încercări grele, dar şi-a păstrat identitatea şi credinţa. Provocările timpurilor noastre ne îndeamnă să învăţăm din lecţiile trecutului, să dăm un exemplu de omenie şi solidaritate.
