Craiova poate adăposti până la 10% din populaţie în cazul unui atac aerian în spaţiile special amenajate pentru acest lucru. Foarte puţine din acestea asigură şi protecţie în cazul unui atac nuclear deoarece, în acest caz ar trebui să fie dotate suplimentar cu mai multe elemente dintre care esenţial este un sistem de filtrare ventilare special. Pentru cei care nu pot ajunge la adăpost, beciurile sau subsolurile locuinţelor pot fi singura soluţie. În judeţ, numărul adăposturilor este mult mai mic. Doljul stă foarte bine la numărul de adăposturi. În ţară există judeţe care nu au nici măcar un adăpost de protecţie civilă.
Adăposturile de protecţie civilă se află în administrarea primăriilor. Craiova are peste 200 de adăposturi. Acestea sunt marcate cu un semn specific şi cele mai mult sunt la subsolul blocurilor. Unele din acestea sunt dotate cu reţea de apă şi canalizare şi sistem de filtrare ventilare a aerului.
Adăposturile sunt contruite şi pentru eventualitatea în care clădirea de deasupra lor se prăbuşeşte în urma atacului armat.
Nu toţi oamenii ştiu despre existenţa adăposturilor de protecţie civilă.
La populaţia Doljului de aproape 700 de mii de locuitori numărul de locuri în adăposturile civile este de aproape 30 de mii, adică 4,4%. Specialiştii spun că se respectă legislaţia în vigoare.
Cei care nu ajung în timp util la adăpost pot folosi pivniţa casei sau subsolul imobilului în care se află. Trebuie să aibă un bagaj minim de subzistenţă: apă, alimente neperisabile, pături, lanternă, baterii şi aparat de radio. Timpul de adăpostire variază în funcţie de mai mulţi factori: locul exploziei, condiţiile atmosferice care favorizează sau nu deplasarea norului radioactiv. ISU are protocol pentru asemenea situaţii cu Radioul şi Televiziunea publică ce vor transmite imediat alertele şi situaţia la zi.
