Laura Constantinescu, jurnalist TVR Craiova
În fiecare an, pe 25 martie, este prăznuită Buna Vestire. Cunoscută în popor și sub numele de Blagoveștenie sau Ziua Cucului, este o sărbătoare închinată Maicii Domnului. Totodată, în această zi, în credința populară există mai multe obiceiuri și tradiții.
Dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului, Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente. Este sărbătoarea care amintește credincioșilor de momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că-L va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Locuitorii Bucovinei consideră această sărbătoare la fel de importantă ca Învierea.
Folcloristul și etnograful Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români„, consemna o mărturie din lumea satului: „Blagoveștenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie, ca să audă cucul cântând. Cucul, cam de pe la Buna Vestire până la Sân Petru, avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia sa ne spună viitorul său și să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre„, iar specialistul în folclor Elena Niculiță-Voronca ne amintește că „de Blagoveștenie învie toată musca și iarba începe a crește, pentru că pământul atunci e blagoslovit”.
Se spune că este ziua când limba păsărilor se dezleagă, iar toți oamenii satului așteptau să audă cucul cântând pentru prima oară. Sătenii mai în vârstă întrebau:
„Puiucule!
Câți ani îmi vei dărui
Până ce eu voi muri?”
Apoi, aceștia numărau de câte ori cânta cucul pentru a afla câți ani mai au de trăit. La rândul lor, flăcăii și fetele întrebau:
“Cucule, voinicule,
Câţi ani îmi vei da
Pân’ m-oi însura (mărita)?”.
Tăcerea cucului însemna căsătorie grabnică, iar fiecare cântat al cucului însemna câte un an de așteptare. Se spune că e bine să întâmpinăm cântecul cucului “cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani”, pentru a avea parte de lucruri bune în anul ce va urma.
Sărbătoarea a prins forme diferite de exprimare în zonele țării: în Maramureș, începând cu miezul nopții, se aprind focuri care ard până în zori. Pomii sunt amenințați cu toporul și sunt stropiți cu țuică, pentru a-i „obliga” să rodească puternic.
Tradiția spune că, în această zi care aduce o veste minunată, oamenii nu au voie să se certe pentru că vor avea necazuri tot anul. De asemenea, este bine să se pună pâine și sare pe pragul casei pentru hrana îngerilor.
De Buna Vestire este dezlegare la pește și, conform tradiției, cine mănâncă pește în această zi se va simți tot anul ca peștele în apă.
Irina Nicolau, în “Ghidul sărbătorilor românești”, ne scrie: “să muncești de Buna Vestire este un păcat de neînchipuit. Cică dacă ar măcina unul mălai și din mălai ar face o mămăligă pe care ar arunca-o în apă, peștii care ar mânca din ea ar muri. Dacă ar pune mămăliga pe pomi, pomii n-ar rodi. Ouăle ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici împerechere făcută între animale în această zi nu e bună”.
