Psihologul Laura-Maria Cojocaru a explicat pentru TVR Craiova care este efectul psihologic pe care izolarea o poate avea asupra copiilor. Iată ce trebuie să facă, dar mai ales, ce să nu facă părinții pentru a nu fi afectată sănătatea emoțională a copiilor.
O perioadă complicată, în care factorul de stres este foarte ridicat. Aș vrea să ne oprim însă la copii. Copii de toate vârstele, de la sugari, la adolescenți.
1. Cât de mult îi afectează grijile adulților și cum trebuie gestionată situația de către părinți?
Îngrijorarea părinților, chiar dacă nu este arătată pe față, se transmite emoțional copiilor. Aceștia devin agitați, anxioși sau triști, fără a înțelege cu adevărat motivele acestei stări, deoarece nu știu la ce să se raporteze pentru a o schimba. Pentru a nu favoriza această situație, este important ca părinții să-și mențină starea de relaxare și pozitivism cât de mult posibil.
2. Ce trebuie să facă un copil în casă, într-o autoizolare impusă, pentru a depăși frustrarea? Sau ce trebuie să facă părinții, pentru a-i ajuta să treacă mai ușor peste această frustrare?
Ce stiu copiii cel mai bine sa facă…să se joace! Și părinții împreună cu ei. Inclusiv regulile de igienă să le fie prezentate copiilor (în special celor foarte mici) sub formă de joc, pentru a evita panica și pentru a fi acceptate și integrate mai ușor.
3. Cât de mult influențează lipsa aerului și a soarelui sănătatea psihică, mentală a unui copil?
Nu atât de mult încât să riscam sănătatea lor în aceasta perioadă și să ieșim cu ei din casă. O cameră bine încălzită și luminată, în care să-și petreacă timpul pe zi, este foarte bună.
4. Educația la distanță. On-line. Un concept nu complet nou, însă sigur inedit prin amploarea lui, zilele acestea. Credeți că este eficient? Și merg cu gândul în special către elevii care urmează să susțină un examen de bacalaureat sau pe cel de capacitate. Cât de ușor sau, dimpotrivă, dificil, se poate adapta un copil unui sistem de educație nou, înaintea unor examene și așa solicitante și care implică stres?
Adaptarea depinde si de ritmul copilului, însă generația prezentă este mult mai obișnuită cu online-ul, deci șansele sunt mari. Important este ca ei să nu interpreteze această perioadă ca pe o vacanță absolută, să continue să citească, să exerseze și să întrebe în platformele online ce nu înțeleg încă.
5. Ce metode există ca un părinte să reușească să-și facă adolescenții să înțeleagă importanța izolarii?
Explicarea concretă a riscurilor expunerii și a metodelor recomandate de protejare, dezinfectare. Și informarea din surse oficiale.
6. Dar părinții care au copii mai mici și care nu se pot folosi neapărat de argumente de natură logică sau rațională?
Prezentarea situatiei si a regulilor de igienă ca pe un joc. De exemplu: „câștiga cine se spală pe mâini mai întâi…”, cronometrarea duratei unei spălări pe mâini cu o sonerie haioasă etc.
7. Cum se tratează angoasele, frustrările copiilor, acumulate în această perioadă?
Prin activități educative, recreative, relaxante, amuzante împreună cu familia. Chiar dacă stau în casă! Este un bun prilej de a petrece mai mult timp de calitate cu copiii.
