După aproape două luni petrecute în stațiunea Băile Govora, muzeul de arhitectură itinerant MuzA și-a încheiat zilele trecute șederea la băi cu un eveniment dedicat culturii balneare și stațiunilor balneare din România. Organizații locale, artiști și arhitecți au fost implicați în acest demers care a urmărit în principal să recupereze din felul în care au fost gândite stațiunile balneare din România și astfel a le reclădi viitorul.
Ceea ce și -au propus inițiatorii prin aducerea acestui demers în stațiunea vâlceană a fost practic să exploreze cultura balneară, pornind de la o idee încă actuală și anume că sănătatea e strâns legată de relația dintre corp, natură, arhitectură și viață colectivă. Deschisă la Hotelul Ștefănescu pe 1 august, MuzA la Băi a însemnat astfel mai mult decât o expoziție. A fost un proces de cercetare și documentare, ateliere, conversații și întâlniri cu oamenii locului, pentru a putea găsi răspuns la o întrebare aparent simplă: ce se mai poate recupera astăzi din sistemul de relații dintre apă, peisaj, arhitectură, sănătate și viață colectivă care a făcut posibilă stațiunea balneară?
Călătoria MuzA la Băi a oferit contextul potrivit pentru a privi dincolo de cazul Govorei și spre experiențele altor stațiuni balneare din România. Din această perspectivă, concomitent cu expoziția și celelalte evenimente care au avut loc sub cupola MuzA, în mica localitate vâlceană a ajuns și Sleeping Beauties, un program internațional de rezidențe multidisciplinare inițiat de EUNIC România cu sprijinul British Council și care explorează grija colectivă și patrimoniul stațiunilor balneare românești prin cercetare artistică, arhitectură și intervenții culturale.
MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, finanțat prin Timbrul Arhitecturii și derulat de Asociația Ideilagram. Este gândit ca un muzeu itinerant, care în următorii patru ani, va ajunge în 11 locuri din țară, pentru a documenta patrimoniul construit și activa spații cu valoare culturală astfel încât publicul larg să privească arhitectura ca pe o experiență comună, care modelează relațiile dintre oameni și locurile pe care le locuiesc.
