Invitata Simonei Mușuroi în emisiunea Prim – Plan Obiectiv a fost Antonia Noel – expert în domeniul Comunicării și al Relațiilor Interpersonale – care ne-a vorbit despre ce înseamnă comunicarea relațională, despre exprimarea clară a intențiilor și așteptărilor în cuplu, despre subiecte mai puțin plăcute dar atât de necesare pentru sănătatea relațiilor.
De ce este atât de important să fim atenți la comportamentul nostru, la persoana noastră, la intențiile în raport cu ceilalți, cât de mult ne influențează modul în care comunicăm calitatea relațiilor, dar mai ales cum ne ajută pe noi să ne dezvoltăm personal armonios pe termen lung?
Cartea “Cum să comunici eficient prin 10 reguli simple” este un manual de bază al comunicării relaționale care presupune un set de 10 noțiuni urmate de câte o întrebare, astfel încât să ne conștientizeze în legătură cu atitudinea sau comportamentul nostru în fiecare dintre situații.
Prima regulă: vorbesc la persoana I despre mine cu celălalt. Fac asta, știu să aplic această regulă?
Încă de mici învățăm în școală cum să ne exprimăm eficient, cum sa comunicăm corect gramatical dar nu relațional, nu știm să ne poziționăm în raport cu celălalt când folosim un cuvânt.
Ce înseamnă să abordăm discuția din jumătatea noastră de relaționare? Luăm un exemplu simplu: soția spune soțului “nu ai dus nici azi gunoiul” și observăm că ea vorbește despre el, punându-i o etichetă, pe tonul unui reproș. Evident că el va resimți tonul și nu va răspunde cum crede sau își dorește soția și de multe ori, de la o simplă observație, discuția escaladează si ajunge la ceartă. Dacă soția ar spune “am nevoie să mă ajuți, te rog, ducând gunoiul”, este posibil să nu fie percepută drept corvoadă și celălalt să înțeleagă nevoia de ajutor.
Adeseori facem acest lucru pentru că nu suntem conștienți de implicația cuvintelor și de modul în care suntem și noi și interlocutorii afectați, tonul nostru nemulțumit și cuvintele adresate sună ca un reproș, ducând deseori la frustrări. Astfel, nu obținem ce ne dorim, amplificăm niste atitudini și percepții și din păcate, stabilim și un șablon de comunicare.
Cum să ne responsabilizăm mesajele? Antonia Noel precizează: ”cuvintele sunt o energie pe care alegem să o emitem și să o împartășim cu ceilalți, este necesar să ne alegem cuvintele, să ne asiguram că interlocutorul primește și înțelege mesajele, că primim feedback și obținem ce ne dorim”.
Uneori și tăcerea este relevantă pentru comunicare și uneori chiar ne salvează de un conflict cu partenerul. La fel de relevantă este situația în care părintele îi oferă copilului un spațiu conținător al prezenței, al energiei, al securității și iubirii, stând cu el în aceeași cameră, dar lăsându-l să se joace singur.
A doua regulă se referă la faptul că o persoană este mult mai mult decât un comportament la un moment dat. Persoana și comportamentul ei sunt două lucruri diferite. Le pot eu diferenția în toate momentele de interacțiune cu ceilalți?
Comportamentul unei persoane este definit inclusiv de comunicarea nonverbală și paraverbală, contează mimica, gesturile, atitudinea, îmbrăcămintea, lucrurile pe care pune preț.
Într-un context, o persoană poate avea un comportament, de exemplu, agresiv, vorbește tare, folosește cuvinte jignitoare la adresa altei persoane. După finalizarea scenei și rezolvarea problemei cu persoana respectivă, persoana de care discutăm poate avea un comportament diferit cu mama sau copilul său, afișând altă atitudine, alte cuvinte, așadar o contradicție de comunicări în două situații. Într-o ipostază, la un eveniment, poate avea un o ținută sobră, elegantă, iar la plimbarea în parc cu copilul, poate avea un outfit relaxat, degajat, poate chiar excentric. Dacă noi identificăm persoana respectivă cu tonul respectiv, nu facem decât să o etichetăm și atunci, nu mai beneficiem de celalalte lucruri bune, calități ale ei.
Dar, câteodată, agresivitatea celuilalt este voită, intenționată și are clar obiectivul de a mă afecta. În acest caz, ceea ce decidem noi ține mai mult de cum ne ajutăm noi pe noi pentru a nu fi afectați. Ne îndepărtăm de comportamentul persoanei respective, pentru că stând în starea de furie și de supărare față de ea, ne facem nouă o defavoare. Ne detașăm de acest lucru prin aruncarea comportamentului la pubela emoțională (acel coș simbolic care ne ajută să ne debarasăm de emoțiile negative).
A treia regulă este următoarea: “Refuz să accept mesajele negative care nu sunt bune pentru mine, le simbolizez și le dau înapoi emițătorului sau le arunc la pubela relațională”.
Cum suntem ființe relaționale, este posibil să dăm și să primim mesaje mai puțin frumoase sau care nu sunt pe placul nostru în contextul respectiv, care ne pot afecta și vom observa, pe parcursul unei perioade, că subconștientul le rulează și le tot procesează în diverse stări și emoții. Este important să identificăm corect cauza stării noastre și, pe cât posibil, rezolvarea situației prin găsirea răspunsului, fie prin confruntare, fie prin iertare/uitare. Astfel de evenimente pot fi privite și ca lecții, spune Antonia Noel, și odată înțeles mesajul și conștientizată lecția, este bine să ne debarasăm de urâtul zilei, întocmai ca exemplul unui măr pe jumătate stricat: dăm la o parte bucata bolnavă și mâncăm partea bună.
Cine are dreptate? Dreptatea poate fi privită ca un lucru care nu e absolut, mai ales că fiecare dintre noi poate considera partea lui de înțelegere corectă, datorită și ca urmare a experiențelor, convingerilor și percepțiilor sale. Din partea mea, eu pot vedea cifra 6, dar tu, poziționat în fața mea, vei vedea un 9. În acest caz, este de dorit să înțelegem că trebuie să respectăm o disciplină a dialogului, să îi oferim interlocutorului ocazia de a argumenta, vorbim pe rând, încercăm să înțelegem și să acceptăm că poziția lui este viziunea lui, care nu e nici mai bună, nici mai rea decât a noastră.
În ceea ce privește relația de cuplu, este foarte importantă comunicarea sinceră înainte unui angajament: care este viziunea mea de cuplu, câți copii ne dorim, unde preferăm să ne facem concediile, unde ne dorim să trăim, cât de importantă este cariera, cum procedăm cu achizițiile de valoare, etc.? Multe cupluri se angajează în relații bazate pe iubire, dar sentimentele evoluează, pe măsură ce și noi ne schimbăm; într-un fel simțim iubirea la 20 de ani, la 30, la 40 sau la vârste mai înaintate chiar față de aceeași persoană și atunci este extrem de importantă această discuție, uneori incomodă, dificilă dar extrem de edificatoare, care dă tonul relației.
O altă regulă discutată în cadrul emisiunii este: ”Să dau, să primesc, să cer și să refuz ”– sunt cele 4 dimensiuni fundamentale ale unei relații. Unde credeți că aveți dificultatea de a acționa?
Aceste 4 dimensiuni au rolul de a ne echilibra, de aceea, în momentul în care avem, de exemplu, dificultatea de a refuza pe ceilalți, înseamnă de fapt un NU către noi, care duce la extenuare, încărcare negativă, chiar somatizare a unor afecțiuni.
Stiu cum să primesc în viața mea? Un compliment, un dar, o experiență frumoasă pe care să le identific corect și de care să mă bucur.
Am dat azi ceva și am știut cum să îl dau, astfel încât să aduc bucurie celuilalt, fără a mă afecta eu pe mine?
Când ascult, mă conectez la persoana care vorbește și nu la obiectul despre care vorbește. Știu să diferențiez subiectul care vorbește de obiectul despre care vorbește?
De multe ori, oamenii se concentrează asupra obiectului care face discuția, dar, daca mergem mai în profunzime și încercăm să înțelegem intenția interlocutorului, reușim să ne implicăm, să ne conectăm mai mult și observăm cât de frumos se conturează sentimentul acesta în raport cu trăirea respectivului.
De exemplu, soțul îi comunică soției că vrea să își ia o nouă mașină. Dacă soția, în loc să întrebe doar: ”ce masină, ce culoare, de ce, cât costă”, ar întreba și ”ce îți propui să faci cu noua mașina, ce ai simți în noua mașină, cum te imaginezi”, s-ar realiza conexiunea și implicarea în starea lui de entuzism.
Suntem totdeauna coautorii relațiilor noastre, care este partea mea în relație?
Care este partea mea de responsabilitate când o relație este conflictuală? Ce fac eu pentru a o alimenta? O relație este un organism viu, fiecare dintre noi îi oferă fie energie bună pentru a crește, înflori, fie energie care intensifică conflictul, deteriorând-o gradual.
Amplific orice mesaj pozitiv pe care îl primesc, mulțumesc pentru el și îl păstrez la loc de cinste. Pentru ce pot mulțumi azi și cui? Este foarte importantă recunoștința zilnică, de foarte multe ori nu conștientizăm binele și frumosul din viața noastră, ne concentrăm pe frustrări sau pe lucrurile pe care (încă) nu le avem. De câte ori nu ne plângem că nu avem lucrul x sau că nu suntem cumva anume, nedându-ne seama cât de bune și valoroase sunt cele pe care le avem deja sau cât de importanți si minunați suntem pentru oamenii din viața noastră. Sau cât de bine ne descurcăm în anumite situații și ce reușim să transmitem, dar mai ales, cât de mandri ar trebui să fim de noi pentru că azi suntem o versiune mai bună a noastră de ieri.
Nu sentimentele îi ajută pe oameni să trăiască împreună, ci calitatea relațiilor pe care știu să și le propună reciproc. Cu ce mesaje am hrănit azi relațiile mele?
Sentimentele evoluează, se transformă, fie că vorbim de relațiile de cuplu sau relațiile cu părinții, frații, prietenii, de aceea, munca depusă zilnic pentru întreținerea relațiilor face diferența în ceea ce privește calitatea acestora. Alimentăm relația cu partenerul cu mesaje frumoase, pozitive? Dar și corelăm mesajele cu acțiunile noastre? Că dacă doar spunem ”ce frumoasă ești azi” și ne comportăm cu respectiva persoană urât, fără a ne conecta cu ea, fără a o face să simtă sinceritatea complimentului, este doar un mesaj transmis.
Emoțiile negative nu trebuie îndepărtate, ci înțelese, ele sunt adesea rezonanțe ale experiențelor trecute. Ce pot face pentru a le înțelege și a nu le mai permite să îmi guverneze viața?
Trăim ca ființe umane două tipuri de emoții – pozitive și negative, care ne definesc și ne ajută să conștientizăm trăirile pe care le avem. Este important să învățăm să le numim, să le identificam astfel încât să le putem controla. Frica este o emoție puternică cu care trebuie să învățăm să ne împrietenim, pentru a o putea înfrunta, găsi cauza. Dacă ne lăsăm guvernați de ea, ne va domina și va genera anxietate. Vestea bună este că în spatele fiecărei frici pe care o avem, stă de fapt o dorință pe care vreau să o îndeplinesc.
Ex. Îmi e frică să nu pierd autobuzul să întârzii la serviciu. Dorința ta e să fii punctual. Îmi e frică de întuneric – vreau să am un somn liniștit.
Emisiunea integrală aici:
https://www.youtube.com/watch?v=hpgkxni6so4&t=747s
