Ernest Hemingway este, poate, cel mai influent autor american al secolului XX.
„Viața unui scriitor poate conține două existențe contradictorii, una de geniu, pur originală și una de distrugere ireversibilă”.
Acesta este punctul principal al poveștii pe care sriitorul Paul Hendrickson o spune în „Barca lui Hemingway: Tot ce a iubit în viață și tot ce a pierdut”.
Printr-o explorare a unei constante din viața lui Ernest Hemingway – iubita sa barcă, Pilar – și printr-o serie de conexiuni neexplorate pe deplin în studiile anterioare despre Hemingway, Hendrickson aduce o perspectivă remarcabilă asupra uneia dintre cele mai interesante figuri literare ale secolului XX.
Autorul face un tur literar de forță, un portret original al lui Ernest Hemingway și al bărcii sale, Pilar.
Această carte este un rezumat riguros despre scrierile lui Hemingway, despre viața, traumele, patologiile, familia, prietenii, dar și despre dușmani personali și literari ai scriitorului.
Paul Hendrickson se concentrează asupra perioadei din anul1934 până în 1961, adică de la perioada celebrității lui Hemingway până la sinuciderea sa.
La bordul lui Pilar, Hemingway a cucerit apele oceanului Atlantic din Key West până în Bahamas și până în arhipelagurile din Cuba.
Pilar a fost barca lui Hemingway timp de 27 de ani, timp în care scriitorul a trecut prin trei căsătorii, a devenit celebru ca scriitor, a obținut premiul Nobel, dar Pilar a fost și martoră a declinului său.
Barca a fost martorul a tot ceea ce a iubit în viață – virilitatea, pescuitul la mare adâncime, oceanul, libertatea, femeile și copilăria celor trei copii ai săi.
Paul Hendrickson, autorul cărții ,, Barca lui Hemingway, tot ceea ce a iubit în viață și a pierdut, 1934-1961 ” adoptă ca principiu de navigare prin biografia scriitorului un concept împrumutat din astronomie: viziune evitată.
„Ideea, explică el, este că uneori puteți vedea esența unui lucru mai clar, dacă nu priviți direct la ea.”
Uitându-se la Pilar, nava de pescuit, de 38 de metri, construită la comandă, pe care Hemingway a deținut-o din anul1934 până la moartea sa din 1961, Hendrickson este capabil să descopere lucruri despre căpitanul bărcii, care nu sunt evidente pentru cei rămași pe țărm.
Pilar a intrat în viața lui Hemingway curând după întoarcerea dintr-un safari din Africa de Est în 1934. Hemingway a cumpărat-o cu 7.495 USD, era o barcă de
croazieră cu două cabine elegante, din mahon. Barca a fost construită în Coney Island de compania Wheeler, (care a construit și „Granma” lui Fidel Castro) și livrată lui Hemingway, la Miami. Hemingway, cu un prieten și un reprezentant Wheeler, a navigat barca sub propria sa răspundere de la Miami la Key West prin Hawk Channel, o cale navigată semi-protejată, de la Parcul Național Biscayne până la Key West, unde se afla Finca, reședința lui din Cuba.
Împrumutând pseudonimul celei de a doua soții, Pauline Pfeiffer, scriitorul a botezat barca, Pilar.
Hemingway a descris-o pe Pilar drept „o minunată mașină de pescuit ” și a fost încântat să navigheze prin Caraibe în căutarea marlinului, maiestuoasa specie de pește, astăzi pe cale de dispariție.
Hemingway își nota în jurnalele sale de bord, detalii despre expedițiile sale de pescuit, iar Hendrickson oferă informații direct de la sursă despre ambarcațiuni și meșteșugul de a prinde creaturi acvatice.
El evocă Key West ca fiind un rafinat loc de joacă al yankeilor, încă plin de farmec în epoca pre-Castro. Key West-ul lui Hemingway a fost un oraș plin de oameni interesanți, de la oameni de afaceri și avocați, până la pescari norocoși sau salvatori de naufragiați, iar mulți dintre ei apar ca personaje în „A avea si a nu avea”, un roman despre Key West în timpul crizei mondiale din 1933. Romanul a fost ecranizat în 1944 într-o producție clasica a cinematografiei, cu Humphrey Bogart și Lauren Bacall în rolurile principale – o poveste fermecatoare, cu intrigi amoroase, contrabandă și dileme morale.
Paul Hendrickson în „Barca lui Hemingway: Tot ce a iubit în viață și tot ce a pierdut” țese o multitudine de povești – nu numai despre celebrul proprietar al bărcii, dar despre mulți dintre cei 500 de invitați care au navigat pe barca Pilar în timpul celor 27 de ani plini de turbulențe, în care Hemingway, a fost căpitanul său. Oaspeții la bordul bărcii Pilar erau celebri, precum John Dos Passos și Archibald MacLeish, dar și alții pe care Hendrickson, bazându-se pe scrisori,
interviuri și jurnalul de bord al navei, îi amintește.
Deși a fost descris de prietenii săi ca înflăcărat și abuziv, Hemingway era în mare parte un om supus meseriei sale și deși era dependent de prieteni și societate, îi alunga mereu pentru a se dedica scriierilor sale.
„Un bărbat într-o profesie solitară …care, abia putea să stea singur ”. Memorabile sunt trei mini-biografii încorporate în corpul cărții.
Subiectul unei biografii este Arnold Samuelson, un scriitor aspirant, în vârstă de 22 de ani care a pleact din Minnesota și s-a îndreptat spre Key West, pentru a bate la ușa celebrului Hemingway, acesta l-a angajat timp de un an ca factotum pe barcă.
Hendrickson urmăreșteviața neconvențională a bărbatului bântuită de un fatalism similar cu cel al mentorului său. De asemenea, se ocupă de povestea lui Grigore „Gigi” Hemingway, cel mai mic dintre cei trei fii ai scriitorului, care a devenit medic, dar care a reușit să-și dezamăgească legendarul tată. A devenit un travestit și a suferit o operație incompletă de schimbare de sex la 63 de ani, care a avut un deznodământ tragic. Mezinul lui Hemingway a fost arestat pentru expunere indecentă în anul 2001 și a murit în Miami-Dade, un Centru de detenție pentru femei. Hendrickson rezumă relația dintre celebrul scriitor și fiul său, astfel: „Gigi a reușit să își dezamăgească adesea tatăl, dar și acesta pe el.”
Hemingway și-a început perioada Pilar într-o stare de beatitudine. Într-o scrisoare către Clifton Fadiman trimisă pe 26 noiembrie 1933, cu cinci luni înainte de a-și cumpăra barca, și-a cercetat viața cu satisfacție:
,,Uite, am 35 de ani, am avut o viață minunată, am avut fiecare femeie pe care mi-am dorit-o, am crescut copii buni, am văzut iadul războiului, am fost rănit de multe ori, decorat de multe ori, am dat repede peste glorie și am avut o carieră înainte de a împlini 20 de ani, mi-am făcut mereu viața așa cum am vrut. Am scris și voi scrie până va veni timpul meu.” Fidel cuvintelor sale, la 2 iulie 1961, în Ketchum, Idaho, departe de mare, Hemingway a stabilit că timpul său a venit și s-a sinucis cu o pușcă de calibru 12, introdusă în gură.
În ciuda momentelor faste, anii Pilar au fost o perioadă de declin artistic și emoțional. Hemingway nu s-a recuperat niciodată complet din cea de a doua prăbușire cu avionul, cea din în Africa de Est, în 1954 care l-a lăsat o epavă fizică, cu grave lovituri la cap, iar de atunci Hemingway a purtat în el semințele declinului tragic.
Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899 Oak Park, SUA – d. 2 iulie 1961, Ketchum, SUA a fost scriitor, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954 și unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume.
Opera sa are ca sursă de inspirație o experiență de viață profundă și originală, relatând, conform concepției scriitorului, „lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu”, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial, stil pe care scriitorul însuși îl denumise ,,teoria aisbergului. ”
Multe dintre romanele sale sunt inspirate de experiențele trăite în calitatea sa de reporter de război, atât în Primul Război Mondial, (1917 – 1918), cât și în Al Doilea Război Mondial, (1939 – 1945), dar și în Războiul civil din Spania (1936 – 1939).
Întreaga operă a lui Hemingway are un puternic caracter autobiografic, fiind dominată de conflicte emoționale puternice. Începând cu romanele pline de exuberanță tinerească ca : Torentele primăverii, Fiesta, sau Adio, arme, continuând cu: A avea și a nu avea sau Colinele verzi ale Africii și culminând cu: Pentru cine bat clopotele, Dincolo de râu și între copaci și Bătrânul și marea, traiectoria operei lui Hemingway este un continuu crescendo al acelorași teme etern umane: naștere, moarte, viață, neant, luptă, cedare, fidelitate, trădare.
