Peggy Guggenheim: M-am dedicat colecției mele. O colecție înseamnă o muncă grea. Asta voiam să fac și am făcut toată viața mea. Nu sunt un colecționar de artă. Eu sunt un muzeu.
ANI DE FORMARE
Peggy Guggenheim s-a născut la New York la 26 august 1898. Părinții ei, Benjamin Guggenheim și Florette Seligman făceau parte din lumea întreprinzătoare a New York-ului.
Benjamin Guggenheim era unul dintre cei șapte copii ai lui Meyer, care a creat o avere impresionantă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, din exploatarea și topirea metalelor, în special argint, cupru și plumb. Și mama ei, Florette Seligman, provenea dintr-o importantă familie de bancheri. În aprilie 1912, tatăl lui Peggy a murit pe SS Titanic în timpul călătoriei sale din Anglia spre Statele Unite.
EUROPA: PARIS ȘI LONDRA
După ce a crescut în New York, în 1921, Peggy a descoperit Europa.
Mulțumită soțului ei Laurence Vail (tatăl celor doi copii ai săi Sindbad și Pegeen, care era artist), Peggy s-a integrat perfect în inima boemei pariziene. Mulți artiști cunoscuți ai vremii, precum Constantin Brâncuși, Djuna Barnes și Marcel Duchamp, urmau să devină prietenii ei.
În 1938, Peggy a deschis o galerie de artă la Londra, numită Guggenheim Jeune, și a început, la 39 de ani, o carieră care a schimbat semnificativ cursul artei postbelice.
Prietenul ei Samuel Beckett a îndemnat-o să se dedice artei contemporane, întrucât era „un lucru viu”, iar Duchamp a prezentat-o artiștilor și a învățat-o, după cum a spus, „diferența dintre arta abstractă și cea suprarealistă”.
Prima ei ieșire în lumea curatorială a fost o expoziție cu lucrări ale lui Jean Cocteau, iar cea de a doua a fost prezentarea unei expoziții dedicată artistului Vasily Kandinsky. În Marea Britanie, au urmat expoziții dedicate lui Yves Tanguy și Rita Kernn-Larsen.
Prima lucrare pe care Peggy Guggenheim a cumpărat-o pentru colecția sa a fost sculptura Head and Shell (cca. 1933) de Jean Arp.
În 1939, Peggy a avut ideea de a deschide un muzeu de artă modernă la Londra, cu istoricul de artă britanic Herbert Read ca director. Muzeul urma să fie format pe principii istorice și să aibă o listă de artiști, întocmită de Read și revizuită ulterior de Duchamp și Nelly van Doesburg, văduva artistului olandez Theo van Doesburg, care va deveni mai târziu baza colecției sale.
Motto-ul ei a fost: ,,Cumpăr o lucrare de artă pe zi și trăiesc la maximum.”
În 1939, după ce și-a abandonat proiectul pentru muzeul din Londra, Peggy s-a mutat la Paris și a achiziționat lucrări pentru colecția sa, hotărând să ,,cumpere o lucrare pe zi”.
A cumpărat numeroase capodopere în acestă perioadă tulbure, inclusiv lucrări ale lui Georges Braque, Salvador Dalí, Robert Delaunay, Piet Mondrian și Francis Picabia, printre altele. Ea l-a uimit pe Fernand Léger când i-a cumpărat lucrarea ,,Bărbații în oraș” în ziua în care Hitler a invadat Norvegia.
Ea a achiziționat ,,Pasărea în spațiu” a lui Brâncuși în timp ce germanii s-au apropiat de Paris și abia atunci a decis să fugă din oraș spre sudul Franței.
În iulie 1941, Peggy a fugit din Franța ocupată de naziști și s-a întors în New York-ul natal, împreună cu copiii și cu Laurence Vail, precum și cu Max Ernst, care urma să devină cel de al doilea soț al ei, câteva luni mai târziu.
NEW YORK: ARTA ACESTUI SECOL
În octombrie 1942, Peggy a deschis galeria Art of This Century în Manhattan, la adresa 30 West 57th Street. Proiectată de arhitectul austriac Frederick Kiesler, Art of This Century a constat în săli de expoziție inovatoare și convingătoare vizual și a devenit în curând locul cel mai stimulant pentru arta contemporană din New York. În noaptea de deschidere, ea a scris: „Am purtat unul dintre cerceii mei Tanguy și unul realizat de Calder pentru a arăta imparțialitatea mea dintre arta suprarealistă și cea abstractă.”
Expoziția a avut un catalog editat cu André Breton, iar designul de copertă era semnat de Max Ernst. Peggy și-a expus prima oară în America colecția de artă cubistă, abstractă și suprarealistă. La galeria sa a organizat expoziții temporare ale unor artiști europeni de frunte. De asemenea, a arătat munca multor artiști tineri americani necunoscuți la acea vreme, precum William Baziotes, David Hare, Robert Motherwell, Robert de Niro Sr, Jackson Pollock, Richard Pousette-Dart, Mark Rothko și Clyfford Still.
Deschiderea acestei galerii și a colecției sale spre public într-o perioadă în care oamenii luptau pentru viața și libertatea lor a fost o responsabilitate de care era pe deplin conștientă. ,,Această întreprindere își va atinge scopul numai dacă va reuși să servească viitorului, în loc să înregistreze trecutul, spunea Peggy în comunicatul de presă privind deschiderea Art of This Century, la New York, în 1942.
În 1943, Peggy i-a deschis lui Pollock prima lui expoziție. Ea l-a promovat și i-a vândut picturile sale și i-a comandat cea mai mare piesă, Mural (1943), pe care a donat-o ulterior Universității din Iowa.
Peggy a organizat, de asemenea, două expoziții importante dedicate artiștilor de sex feminin, printre care Irene Rice Pereira și Janet Sobel.
Pollock și colegii săi artiști au fost printre pionierii expresionismului abstract american.
Una dintre sursele acestei mișcări a fost suprarealismul, pe care artiștii l-au întâlnit la Art of This Century.
Totuși, mai importante au fost încurajările și sprijinul pe care Peggy, împreună cu prietenul și asistentul ei Howard Putzel, le-a oferit membrilor avant-gardei din New York. Peggy și colecția ei au jucat astfel un rol intermediar vital în dezvoltarea primei mișcări artistice de importanță internațională din America.
Art of This Century a devenit curând un centru pentru toate activitățile de avangardă. Tinerii artiști americani ,,… au început o școală de pictură cu totul nouă „, numită expresionism abstract.
,,… Îmi plăcea mai mult Europa decât America și, la sfârșitul războiului, abia așteptam să mă întorc…am decis că Veneția va fi viitoarea mea casă. Întotdeauna o iubisem mai mult decât orice loc de pe pământ și simțeam că voi fi fericită singură acolo. „
Peggy Guggenheim, Out of this Century (Londra: Andre Deutsch, 1979)
ÎNAPOI ÎN EUROPA: VENICE
În 1947, Peggy a decis să se întoarcă în Europa, unde și-a expus pentru prima dată colecția la Bienala de la Veneția din 1948, în pavilionul grecesc, deoarece țara se afla în război civil. Astfel, lucrările artiștilor precum Arshile Gorky, Pollock și Rothko au fost expuse pentru prima dată în Europa. Prezența artei cubiste, abstracte și suprarealiste a făcut ca pavilionul să fie cel mai coerent sondaj al modernismului încă neprezentat în Italia.
Peggy a achiziționat Palazzo Venier dei Leoni, o clădire neterminată de la mijlocul secolului al XVIII-lea pe Canal Grande, unde și-a petrecut restul vieții. În 1949, a organizat o expoziție de sculptură contemporană. În 1950, a organizat prima expoziție europeană de lucrări a lui Pollock în Ala Napoleonica a Muzeului Correr din Veneția. Ulterior, colecția ei a călătorit la Florența și Milano, iar mai târziu la Amsterdam, Bruxelles și Zurich.
Din 1951, Peggy și-a deschis casa și colecția, câteva după-amieze pe săptămână, publicului, în lunile de primăvară, vară și începutul toamnei.
În anii ei venețieni, a continuat să colecționeze lucrări de artă și să sprijine artiști, precum italienii Edmondo Bacci, Piero Dorazio, Tancredi Parmeggiani și Emilio Vedova. A achiziționat și lucrări de Marina Apollonio, Karel Appel, Francis Bacon, Kenzo Okada , sau Graham Sutherland.
Peggy i-a acordat artistului Tancredi Parmeggiani o indemnizație lunară și un spațiu pentru studio în subsolul palatului său, dar și a organizat o expoziție dedicată artistului în 1954.
În 1962, orașul adoptat a numit-o cetățean de onoare al Veneției.
În 1969, Muzeul Solomon R. Guggenheim din New York a invitat-o pe Peggy să-și expună acolo colecția.
În 1970 și-a donat palatul și apoi, în 1976, colecția sa către Fundația Solomon R. Guggenheim.
Fundația a fost creată în 1937 de unchiul lui Peggy, Solomon Guggenheim, pentru a ajuta la înțelegerea artei și pentru a înființa muzee.
Muzeul Solomon R. Guggenheim, care deține colecția sa, este din 1959 adăpostit în celebra clădire proiectată de Frank Lloyd Wright, situată pe elegantul Fifth Avenue din New York.
Peggy a murit la 81 de ani, la 23 decembrie 1979. Cenușa ei este așezată într-un colț al grădinii muzeului ei. Sub supravegherea Fundației Solomon R. Guggenheim, Colecția Peggy Guggenheim, a devenit una dintre cele mai cunoscute colecții de artă modernă din lume.
Puteți vedea lucrări din colecția de artă Peggy Guggenheim la adresa guggenheim-venice.it/en/art/works/
