Documente inedite se află la Muzeul Cărții și Exilului Românesc, din Craiova. Vorbim despre o scrisoare semnată de sculptorul Constantin Antonovici, cel care a fost discipolul marelui Constantin Brâncuși. El a locuit și a lucrat timp de patru ani, între 1947-1951, în atelierul lui Brâncuși din Paris și este considerat unul dintre cei mai fideli continuatori ai artistului. Legătura dintre cei doi a fost una strânsă, de tip maestru-discipol. O dovadă a prieteniei dintre cei doi este certificatul de recomandare pe care Brâncuși l-a scris pentru Antonovici. O fotocopie a acestei recoamdări există și în colecția Theodor Damian, de la Muzeul Exilului.
Muzeografii care desfășoară activitatea de cercetare la Muzeul Cărții și Exilului Românesc din Craiova au identificat o scrisoare semnată de sculptorul Constantin Antonovici, discipolul marelui Constantin Brâncuși. Acest document inedit se află în colecția Mihai Niculescu.
Antonovici s-a impus ca artist începând cu anii 1930. Din istoria personală a lui Antonovici, un moment definitoriu a fost căutarea sa intensă vreme de șapte ani, între 1940-1947, prin război și închisoare, pentru a-l întâlni pe marele Constantin Brâncuși care locuia la Paris și care l-a acceptat ulterior ca asistent de atelier, între 1947-1951. Munca în atelierul lui Brâncuşi marelui sculptor i-a schimbat viziunea asupra vieţii şi artei. Legătura dintre cei doi a fost de tip maestru-discipol, iar o dovadă a prieteniei dintre cei doi este un certificat de recomandare pe care Brâncuși a eliberat-o în scris, pe 9 mai 1951, pentru Antonovici.
Chiar dacă artiști faimoși au colaborat cu Brâncuși, nimeni nu a lucrat mai îndeaproape cu cel supranumit părintele sculpturii moderne decât Antonovici.
