Evreii au intrat în anul iudaic 5787, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Anul Nou evreiesc este o sărbătoare profund spirituală, care inaugurează perioada de 10 zile ale penitenței, cunoscută sub numele de Zilele Înfricoșătoare, și care culminează cu Iom Kipur – Ziua Ispășirii. Cu mic cu mare, evreii olteni și prietenii lor s-au adunat la Sinagoga din Craiova și împreună au pășit în noul an.
Evreii din Oltenia au sărbătorit la Sinagoga din Craiova… Rosh Hashanah, care înseamnă „începutul anului”. Un moment festiv, de sărbătoare, de bucurie și mai ales un moment al iertării. Seara de Anul Nou este și seara în care evreii isi amintesc de familie și de rudele decedate.
La Sinagoga din oraș s-au reunite aproape toate famiile de evrei din Craiova, precum și rudele lor venite din țară și străinătate. Le-au fost alături și prietenii, dar și elevii de la Liceul Militar din Craiova, care studiază anul acesta despre istoria evreilor. S-au rostit rugăciuni, s-a povestit foarte mult, iar pentru cei mici de acasă s-au pregatit cadouri cu dulciuri și fructe.
Alături de comunitatea evreiască, la toate sărbătorile mari sunt prezenți și prietenii lor armenii, care, la Craiova au o istorie comună. Evrei și armenii și-au psu puternic amprenta pe dezvoltarea orașului și pe cultura noastră locală.
Seara de Anul Nou este și seara în care evreii își amintesc de familie și de rudele decedate.
De anul nou evreii consumă merele cu mierea. Iar pâinea în mod traditional inainte de masa cu un praf de sare. Mulți evrei mănâncă și rodii în timpul mesei festive. Nici vinul nu lipsește după masă. Sărbătoarea durează două zile și marchează astfel data la care a fost creat Universul și omul. Suflatul din Șofran rămâne de asemenea un important obicei de Anul Nou Evreiesc.
