Într-un context energetic foarte complicat, în care energia hidro a României ar putea fi o componentă importantă în echilibrarea prețului, debitele tot mai mici pe Dunăre au afectat mult producția de energie electrică la cele mai mari hidrocentrale ale țării. Deși am avut parte de o iarnă ploioasă, cu excepția unei perioade de aproximativ trei săptămâni, debitele fluviului au fost mereu sub media multianuală a lunilor de iarnă. De altfel, specialiștii spun că, în ultimii ani, au observat scăderi ale debitelor pe fondul unor perioade secetoase prelungite, ceea ce a condus, inevitabil și la scăderi ale producției de energie hidro, la nivelul țării.
Vremurile când specialiștii de la cele două hidrocentrale de pe Dunăre gestionau debite de 8000 – 10.000 sau chiar 11.000 mc/s , în această lună martie sunt astăzi amintire. De la începutul lui 2026, până în 15 februarie, deși au căzut cantități mari de precipitații, Dunărea a avut mereu debite sub media multianuală. După o perioadă de două săptămâni și o undă de viitură care a ajuns la valori care au depășit 8.000 de mc/s, fluviul a scăzut din nou brusc, iar astăzi are doar jumătate din media multianuală a acestei perioade.
Desigur, la debite mici și producția de energie electrică este foarte scăzută. Spre exemplu, astăzi, cele două hidrocentrale de la Porțile de Fier I și II, cu o putere instalată de peste 1400 Mw/h/ produceau pentru sistemul național doar puțin peste un sfert din capacitatea lor.
De altfel, în ultimii ani, din cauza perioadelor secetoase tot mai prelungite, nu doar pe Dunăre, ci și pe râurile interioare s-au observat scăderi de debite. Urmarea direct a fost desigur scăderea producției de energie, totul culminând cu anul trecut, când am avut una dintre cele mai scăzute producții hidro din ultimii ani.
În această dimineață, la ora 9.00, România înregistra un consum 6280, MWh și producea 6260 MWh din care nuclear 1345 MWh Hidro 1360 MWh, Fotovoltaic 1020 MWh Gaz 1330, Cărbune 795 MWh și Eolian 200 MWh.
