Atunci când ne gândim la copilărie, ne imaginăm perioada vieții în care ar trebui să ne simțim în siguranță, să fim protejați și iubiți, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Așa sună idealul. Pentru mulți, însă, copilăria înseamnă răni: sunt abandonațí, respinși, umiliți, crescuți din mila celor din jur. Sunt mulți pentru care rănile rămân deschise și la maturitate, însă destui cei care reușesc să le închidă. TVR Craiova vă propune o campanie în care să-i cunoaștem pe o parte dintre cei care pot spune acum că au reuşit să-şi schimbe destinul.
Abandonată în maternitate de cea care i-a dat viață, Otilia și-a trăit copilăria în casele a trei asistenți maternali. La 16 ani era a nimănui. Nimeni nu o voia, nimeni nu era dispus să-și asume responsabilitatea creșterii și educării ei. A fost momentul cel mai tulburător al vieții, dar pentru că Dumnezeu o iubește, așa cum spune ea, la 16 ani a ajuns „acasă”. Acasă este locul unde se simte în siguranță, unde este înconjurată de dragoste, este căminul la care nici nu visa. Este în familia care a sprijinit-o în deciziile vieții, în gestionarea emoțiilor.
Asta se întreabă acum, când greul a trecut, Otilia Marica. Se întreabă de ce mama ei a abandonat-o în maternitate, la fel ca și pe ceilalți frați, așa cum avea să afle peste ani. De ce în primii trei ani trecuse deja prin casele a doi asistenți maternali? De ce, la 16 ani, singura femeie căreia i-a spus mamă, a trebuit să plece peste hotare și o să lase la mâna hazardului?
Și pentru că nu provenea dintr-o familie „permanentă”, anii de școală au venit pentru Otilia cu frustrări, dar și cu cea mai bună prietenă, Alexandra.
Timp de 13 ani, Otilia a crescut în casa unui asistent maternal, a primit sfaturile și sprijinul femeii căreia Otilia i-a spus mamă. Sprijin pe care nu a mai putut să i-l mai ofere atunci când ea a împlinit 16 ani, vârsta la care avea poate cel mai mult nevoie de un cămin.
Când se aștepta cel mai puțin a apărut în viața ei omul care are, prin natura profesiei, are grijă de toți copii abandonați din județul Olt.
Otilia este acum studentă la medicină. I s-a împlinit o dorință pe care o avea încă din copilărie un vis care, crede Otilia, nu i se îndeplinea dacă viața nu-i oferea șansa să ajungă în familia frumoasă din care face parte, în căminul pe care acum îl numește… acasă.
Se vede peste ani în Capitală, un medic dormic să descopere toate tainele… inimii.
