Purim, cea mai veselă sărbătoare evreiască, prin tradițiile și obiceiurile sale, reprezintă un moment foarte aşteptat şi cu totul aparte în calendarul evreiesc, fiind sărbătorit în ziua de 14 a lunii Adar. Evreii din Craiova au marcat această zi la Sinagoga din Craiova cu sufletul la cei trecuți în neființă și cu gândul la cei din țara mamă.
Purimul s-a serbat încă din momentul acestei biruinţe, iar tradiţia iudaică spune că se va sărbători chiar dacă toate celelalte sărbători vor dispărea. La Craiova, în fiecare an, la început de primăvară, evreii sărbătoresc Purimul la Sinagogă. Iar atmosfera din zilele de Purim este una de carnaval: se poartă măşti, atât în timpul ceremoniei religioase, cât şi după aceasta, se organizează petreceri şi se pun în scenă diferite piese.
O delicatesă obişnuită pentru Purim este prăjiturica cunoscută sub numele de urechile sau buzunarele lui Haman. Aceste prăjiturele tringhiulare umplute cu gem sau cu seminţe de mac, miere şi nuci, trebuie să reprezinte pălăria cu trei colţuri a lui Haman. Evreii nu sărbătoresc Purimul niciodată singuri. Alături de ei stau mereu armenii, iar la Craiova, conviețuirea scrie istorie.
Denumirea sărbatorii de Purim vine de la cuvântul persan „pur“, care înseamnă „sorţi“. Cartea Esterei este temeiul instituirii acestor zile de veselie, deoarece ne aminteşte cum întreg poporul evreu a fost salvat datorită Esterei şi a unchiului ei, Mordehai.
