Una dintre bijuteriile arhitecturale ale Craiovei este readusă la viață pe bani europeni. Casa Dianu, constructă la începutul anilor 1900 este refăcută bucată cu bucată de șase echipe de specialiști în restaurare monumente. Casa a fost construită de arhitecți francezi și meșteri italieni ai vremii.
Casa Dianu a aparținut familiei Dumitru și Sofia Dianu, un cunoscut neam de moşieri. Era la începutul secolului XX un reper arhitectural și stilistic. În 1955, casa a fost naţionalizată. Iar comuniștii au ținut să ascundă toate elementele arhitecturale care o puneau în valoare. Au acoperit cu tencuială toate sculpurile casei și cu numeroase straturi de vopsea, picturile din interior și tavanele, multe dintre acestea având decorațiuni cu foițe de aur.
Este o provocare pentru specialiști să readucă la viață această bijuterie arhitecturală.
Așa că am pornit să-i cunoaștem pe fiecare dintre cei care readuc la lumină elementele arhitecturale. Pe Claudia Matefi, restaurator în piatră am găsit-o într-o încăpere de la subsolul Casei Dianu. Împreună cu echipa sa încearcă să scoată de sub straturile groase de ciment și vopsea sculpturile casei.
O ajută Mircea Sauciuc, meșter restaurator. A mai lucrat și la alte clădiri momunent din țară, chiar și la Casa Poporului.
Așa arătau tavanele acestei încăperi. Și arată acum. O muncă de aproape un an. În care au trebuit aduse la lumină sau chiar refacute bucăți întregi din decor.
Și ușile de altădată își vor recăpăta mareția, chiar dacă și de aici au lipsit bucăți întregi de tocarie sau elemente decorative. Dă o mână de ajutor la asta, Teodor Sinescu, restaurator în lemn, pasionat de antichități.
Toți lucrează sub privirile atente ale managerului de proiect Flavio Flinta, care deși are formațiune de constructor recunoaște că această muncă de restaurare îți dă dependență. Cu fiecare zi muncită la Casa Dianu este și mai impresionat de tot de a găsit și nerăbdător să vadă readus la viață acest monument arhitectural.
Casa Dianu va adăposti Muzeul Exilului Românesc. Aici vor fi expuse colecții ale unor scriitori români care s-au aflat în exil. Am reușit să aflam și care va fi cea mai valoroasă dintre acestea.
Restaurarea clădirii costă trei milioane de euro, iat 98 la sută din finanțare vine din bani europeni.
