Evreii au intrat în anul iudaic 5786, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Anul Nou evreiesc este o sărbătoare profund spirituală, care inaugurează perioada de 10 zile ale penitenței, cunoscută sub numele de Zilele Înfricoșătoare, și care culminează cu Iom Kipur – Ziua Ispășirii. Cu mic cu mare, evreii olteni și prietenii lor s-au adunat la Sinagoga din Craiova și împreună au pășit în noul an.
Evreii din Oltenia au sărbătorit la Sinagoga din Craiova… Rosh Hashanah, care înseamnă „începutul anului”. Un moment festiv, de sărbătoare, de bucurie și mai ales un moment al iertării. Seara de Anul Nou este și seara în care evreii isi amintesc de familie și de rudele decedate.
La Sinagoga din oraș s-au reunit aproape toate famiile de evrei din Craiova, precum și rudele lor venite din țară și străinătate. Le-au fost alături și prietenii și foarte mulți copii. S-au rostit rugăciuni, s-a povestit foarte mult, iar celor mici li s-au dat dulciuri și fructe.
De anul nou evreii consumă merele cu mierea. Iar pâinea în mod traditional inainte de masa cu un praf de sare. Mulți evrei mănâncă și rodii în timpul mesei festive. Nici vinul nu lipsește după masă. Sărbătoarea durează două zile și marchează astfel data la care a fost creat Universul și omul.
Alături de comunitatea evreiască, la toate sărbătorile mari sunt prezenți și prietenii lor armenii, care, la Craiova au o istorie comună. Evreii și armenii și-au pus puternic amprenta pe dezvoltarea orașului și pe cultura noastră locală.
Suflatul din Șofran rămâne de asemenea un important obicei de Anul Nou Evreiesc. El simbolizează ”trezirea” poporului pentru a medita la faptele sale din trecut și schimbarea în bine a celor rele. Șofarul prevestește Ziua Judecății și sunetele acestuia se aud în cele două zile ale Anului Nou. În fiecare zi se suflă din șofar de la Sinagogă, de o sută de ori, folosindu-se patru tonuri diferite.
